Ce titlu banal, ce subiect expirat! Stim deja asta!
Eu tind sa cred ca lucrurile nu stau chiar asa. Desi stim, foarte putini dintre noi sunt dispusi sa le si experimenteze, nu numai sa le sustina. Mai mult decat atat, ne asteptam ca celalalt sa faca un compromis decat sa-l facem noi. De ce? Pentru ca omul atribuie o semnificatie negativa acestui cuvant din cauza faptului ca libertatea acestuia de a face un anumit lucru sau, pur si simplu constiinta acestuia ii este ingradita de nevoia celuilalt de a infaptui compromisul respectiv. Cu toate acestea, nu cred ca exista vreun om care sa fi trait fara sa faca macar un compromis. Daca persoana careia ii acorzi compromisul este importanta in viata ta, vei fi tentat sa dai mai mult decat vrei sau poti. Cineva mi-a spus ca, citez, uneori iubirea ce te leaga de acea persoana este atat de “rewarding” incat te ajuta sa treci peste toate compromisurile pe care a trebuit sa le faci vreodata. Aici nu mai este vorba de un compromis acordat unui prieten. Interlocutorul meu se referea la compromisurile care apar intr-un cuplu. Insa, este de ajuns iubirea ca sa acorzi orice fel de compromis? Exista limite si daca da care sunt acestea?
Eu nu cred ca iubirea este de ajuns. Oricat de mult am iubi, exista ceva in noi care ne indeamna sa acceptam numai compromisurile care nu desfiinteaza in totalitate principiile noastre. Pentru ca daca principiile nu ar fi respectate, nu ar fi respectata nici persoana si, in consecinta, nu ar exista iubire. Este posibil ca unii oameni sa treaca peste principii si sa acorde orice fel de compromisuri. Dar acei oameni ori nu au personalitate, ori sunt prea orbiti de dragoste. Pana la urma, trebuie sa iti respecti si propria persoana.
Tabloul: The Dog Prince Man and Woman, Lauren Mills
Eu i-am raspuns interlocutorului meu printr-o clasificare a compromisurilor. Exista compromisuri :
- marunte;
- mai mari decat marunte;
- si mari, dar nu foarte mari.
Este o clasificare personala. Ramane la latitudinea voastra sa stabiliti care sunt limitele in ceea ce va priveste. Sau daca exista limite pentru voi.
PS: Ii multumesc interlocutorului meu pentru ca in urma discutiei cu acesta, am elaborat aceasta clasificare.
Exista persoane care cu tarie sustin ca nu au facut si nu ar face in viata lor niciun compromis (vezi, de exemplu, interviurile cu vedete). De fapt, este o iluzie (a se citi minciuna). In viata faci inevitabil compromisuri, iar dintr-o relatie acestea sunt nelipsite. Important este sa fii mereu arbitrul compromisurilor tale. Arta consta din a face compromisuri fara a te compromite. Stiu ca suna paradoxal, dar nu este.
Intr-o relatie micul compromis este de a-l /a o iubi pe cel/cea care-ti sta alaturi cu totul, cu bune si rele, de a-l/a o accepta exact asa cum este. Recompensa pentru acest compromis este intr-adevar motivanta; i se mai spune Iubire.